Zodiacul pe care îl folosim astăzi este rezultatul a mii de ani de observare a cerului și de schimburi între diferite culturi. Istoria sa trece prin Mesopotamia, Egipt, Grecia și lumea arabă înainte de a ajunge la forma sa modernă.

Rădăcini în Mesopotamia

În jurul anului 2000 î.Hr., babilonienii observau deja sistematic cerul și legau constelațiile de evenimentele pământești. Acolo a apărut pentru prima dată ideea de a împărți calea Soarelui în douăsprezece părți egale — fundamentul zodiacului pe care îl cunoaștem.

Influența egipteană și greacă

Egiptenii au contribuit cu observații astronomice detaliate legate de calendarul lor agricol și religios. Începând cu secolul al IV-lea î.Hr., grecii au sistematizat apoi aceste cunoștințe din punct de vedere filosofic și matematic, legând semnele de cele patru elemente și creând o mare parte din vocabularul simbolic utilizat și astăzi.

Astrologia elenistică

Între secolul al II-lea î.Hr. și secolul al II-lea d.Hr., în perioada elenistică, a apărut astrologia horoscopică — bazată pe o diagramă a momentului exact al nașterii, destul de asemănătoare cu cea practicată astăzi. Astronomul Ptolemeu, în Egiptul roman, a sistematizat o mare parte din aceste cunoștințe în lucrarea sa „Tetrabiblos”.

Evul Mediu și sosirea în Europa

În timpul Evului Mediu, cărturarii arabi au păstrat, tradus și extins textele astrologice grecești, reintroducând aceste cunoștințe în Europa începând cu secolul al XII-lea, unde astrologia a devenit populară printre nobilime și la curțile regale.

De la zodiacul tropical la cultura pop

Astrologia occidentală modernă folosește așa-numitul zodiac tropical, bazat pe anotimpurile anului (mai degrabă decât strict pe constelațiile vizibile). În secolul al XX-lea, odată cu creșterea ziarelor și, mai târziu, a internetului, horoscopul zilnic a popularizat astrologia ca niciodată înainte, făcând-o parte din viața de zi cu zi a milioane de oameni.